Nevoia unei alimentaţii sănătoase

Durata medie de viaţă a oamenilor graşi este, în medie, cu 10 ani mai mică decât a celor normal ponderali. În peste 25 de ţări cu înalt grad de civilizaţie obezitatea este considerată o boală. În SUA, de exemplu, populaţia supraponderală creşte alarmant de la un an la altul, ceea ce a determinat guvernul să declare lupta împotriva obezităţii drept un scop al începutului de mileniu.
Contrar unor prejudecăţi întâlnite în mentalitatea comună, obezitatea nu este determinată genetic. Eventual predispoziţia la obezitate poate fi pusă pe seama părinţilor. În familiile cu părinţi obezi şi copiii devin, cu timpul, obezi dar nu din cauza unei „fatalităţi genetice” ci datorită obiceiurilor alimentare familiale.
Într-adevăr şi bolile endocrine (cum ar fi hipotiroidia) pot reprezenta o cauză a obezităţii, dar din 100 de oameni graşi numai 1 - 2 bolnavi suferă de dereglări hormonale!
Restul sunt victimele propriilor greşeli majore în alimentaţie, corelate cu lipsa totală sau parţială a mişcării fizice, folosirea unor medicamente alopate (cortizon, insulina) sau incidenţa unor factori psihici (care conduc la aşa numita „bulimie de stres”).
Deducem că alimentaţia incorectă este cauza majoră a obezităţii. Pe lângă toate dezavantajele majore patologice pe care le are, obezitatea mai este şi foarte scumpă, persoanele mănâncă mult şi des. Utilizarea hranei hipercalorice, cu foarte multe chimicale, foarte prelucrată, cu conservanţi, coloranţi, esenţe, arome este cu totul nefastă pentru organism.
Ritmul firesc al asimilării hranei este, de asemenea, perturbat grav la oamenii secolului vitezei: în loc ca masa de prânz să fie cea mai importantă masă a zilei, s-a ajuns ca cina (în jurul orei 21) să fie foarte bogată în alimente hipercalorice. Ori este cunoscut că, după ora 19, mâncarea are mai multe efecte negative decât pozitive, determinând obosirea organismului, tulburări de odihnă, disfuncţii în asimilarea şi metabolizarea substanţelor ingerate.
Nu în ultimul rând, o altă cauză majoră a obezităţii este combinarea defectuoasă a alimentelor. Deşi luate separat, fiecare în parte, unele alimente sunt adevărate surse de sănătate pentru organism, consumate împreună ele pot deveni chiar nocive, pentru că antrenează nişte procese chimice (necesare pentru digestia lor) antagoniste, care determină, de asemenea, digestii incomplete, acumulare de toxine în organism, putrefacţia alimentelor în tubul digestiv, constipaţie, fermentare, etc.
Vom da doar un singur exemplu : fructele. Consumate SINGURE şi în combinaţii potrivite (cele acide separat de cele foarte dulci, la mese diferite), fructele sunt indispensabile bunei funcţionări a organismului, având efecte extraordinare asupra sănătăţii. Consumate după o masă copioasă (indiferent în ce a constat aceasta) se transformă într-o sursă de putrefacţie în stomac, care eliberează alcool (ce atacă ficatul la fel ca alcoolul pur înghiţit din băuturi spirtoase) şi care determină fermentaţii cu multiple implicaţii în timp. De aceea, fructele se vor consuma NUMAI SINGURE, la cel puţin 5 ore după masă sau cel puţin 3 ore înainte de masă.
Mulţi cred că pot pierde din greutate consumând puţine alimente şi efectuând multă mişcare. Alţii încearcă diferite regimuri, mai stricte sau mai relaxate, cel mai adesea realizate „după ureche”, pentru a slăbi. Toate acestea au însă un efect trecător, mai ales pentru că cei în cauză îşi propun numai o scurtă perioadă de „abstinenţă”, după care revin la obiceiurile lor greşite. Pe de altă parte înfometarea de lungă durată slăbeşte rezistenţa organismului. Ce este de făcut?
Adoptarea unui program nutriţional eficient şi sigur, în care organismului îi sunt asigurate nevoile indispensabile şi în care pierderea în greutate se face armonios, fără efecte secundare negative, fără pericol de „recidivă”.